Când Croația era parte componentă a Iugoslaviei, politicile Guvernului central au forţat agricultorii să renunţe la peste 160.000 de hectare de vii pentru alte culture agricole, tabloul defrişărilor fiind completat şi de conflictele etnice din anii ’90 când s-au distrus încă câteva mii de hectare de vie, relatează publicaţia Bloomberg.
În prezent, după eforturi susţinute de replantare a suprafeţelor distruse, s-a ajuns la o suprafaţă de aproximativ 33.000 hectare de viță de vie (dublul suprafeţei viticole a Noii Zeelande).
Acum Croaţia, stat ce va adera la Uniunea Europeană în anul 2013, este în căutarea unui loc pe o piaţă a vinului saturată la nivel global, în prezent exportând numai 5 % din cele 60 de milioane de litri de vin ale producției sale anuale.
Descoperirea unor soiuri de vin populare şi cu mare căutare la export precum Zinfandel (soiul specific Californiei), în fapt în varianta croată “Plavac Mali”, a ajutat la atragerea atenţiei asupra unei țări care o dată producea 650 vinuri diferite din 130 de varietăţi de struguri.
Un alt promotor, la nivel internaţional al vinurilor croate, a fost Miljenko Grgic, care a părăsit Iugoslavia în 1958 şi a făcut avere ca unul dintre primii vinificatori ai Californiei, sub numele Mike Grgich. S-a întors în Croaţia pentru a ajuta la modernizarea viticulturii din ţara sa, începând din 1996.
Schimbarea de la producţia clasică a vinului vrac, ieftin, la viticultura modernă, a fost rapid efectuată prin utilizarea rezervoarelor de oţel inoxidabil şi a tehnologiilor moderne de producţie. Un lucru de bun augur în viitoarea industrie viticolă a Croaţiei este entuziasmul noilor producători, majoritatea tineri în vârstă de 30 – 40 de ani, ce au investit în afacerile legate de producerea vinurilor încă din 2004. La mulţi dintre aceştia totul a pornit ca un hobby, alţii moştenind diferite suprafeţe cultivate cu vie, treptat devenind interesaţi şi specializându-se în acest domeniu.
Iniţial, la nivel internaţional, o surpriză plăcută au fost vinurile organice obţinute din soiul local Malvasia. Mai târziu s-au experimentat şi varietăţile internaţionale precum Syrah (niciodată crescut în Croaţia), Chardonnay şi Cabernet Sauvignon, asta şi datorită sprijinului şi consultanţei vinificatorilor francezi din regiunea Bordeaux.
În continuare, iată doar câteva vinuri promiţătoare ale producătorilor croaţi:
Istriana Malvasia 2010, este un vin alb provenit din zona Ponente, regiunea Istria, nebaricat, ne întâmpină cu un nas de aromatic minunat, uşor înţepător şi un alcool amplu de13,5%. Un vin puternic (pentru un vin alb), complex, care se recomandă a fi consumat alături de fructe de mare la grătar sau carne albă condimentată puternic.
Matosevic’s Grimalda White 2009 este un cupaj format dintr-un amestec de 50% Chardonnay, 25% Istriana Malvasia și 25% Sauvignon Blanc. Este un vin interesant, care a arată potenţialul strugurilor din acest mix, cu arome şi gust predominante de Chardonnay, note florale de Malvasia şi arome vegetale de Sauvignon Blanc.
Red Grimalda 2009, un vin roşu, robust, cu 15 % alcool, a fost realizat dintr-un amestec de 85 % Merlot şi 15 % Teran – un soi cu aciditate ridicată, dar care oferă o nuanţă mai moale, catifelată, Merlot-ului.
Lasa un raspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
