Asocierea vinurilor cu brânzeturile. Câteva considerente.
Există o mulţime de brânzeturi în lume – sute de tipuri, diferite modalităţi de producere şi procesarea acestora, brânzeturi realizate din lapte de vacă, capră, oaie, bivoliţă, iac, iapă, fiecare dintre ele având un gust propriu, specific, deosebit (cu mici excepţii şi aici ne referim la brânza casu marzu, o brânză din Sardinia despre care puteti citi mai multe aici; chiar dacă gusturile nu se discută, chiar nu am idee cine ar încerca să mănânce aşa ceva, dar dacă totuşi o încearcă, un vin roşu din soiul merlot ar fi indicat să-i ţină companie). Lucrul cel mai important, brânzeturile merg cel mai bine alături de un vin.
În general vorbind, încercăm să prezentăm succint câteva gânduri despre asocierea brânzeturilor cu vinurile. Desigur, ca întotdeauna, acestea sunt sugestii – existând reguli bine definite de asociere brânzeturi-vinuri, altele decât să mâncaţi alimentele care vă plac şi de a bea un vin (sau orice altceva) alături de un preparat din categoria brânzeturilor.
Chiar dacă pare contraintuitiv, din moment ce majoritatea oamenilor cred că asocierea brânzeturilor cu vinul roşu este cea mai indicată, încercaţi şi vinurile albe, care, contrar tradiţiei, au tendinţa de a merge bine cu branza. Lipsa de taninuri, care uneori sunt deosebit de dure (la vinurile roşii tinere), în compania brânzeturilor cremoase, ajută, fiind compensată de aciditatea plină de viaţă a multor vinuri albe. Cele mai bun variante ar fi vinurile albe nebaricate, din soiurile de struguri Riesling, Sauvignon Blanc sau Albariños (din Spania).
În cazul în care încercaţi vinul roşu, verificaţi-l la lumina unei lumânări, pentru a încerca să determinaţi vechimea sa, în felul acesta reuşind să-l asociaţi corespunzător. Dacă este un vin proaspăt, taninii săi sunt duri, aspri, dar dacă provine din genul vinurilor noi, de tip Beaujolais (cu tanini reduşi, foarte discreţi) sau din categoria vinurilor ce încep să se apropie de tipul vintage, care au avut suficient timp pentru a evolua (taninii devenind mai moi, delicaţi, mătăşoşi).
Cu vinurile mai uşoare tind să meargă mai bine brânzeturile cremoase iar cele maturate cu vinuri mai grele. Spre exemplu brânzeturi mai uşoare – cum ar fi cele proaspete din lapte de capră, ce sunt mai acide, merg alături de un Sauvignon Blanc. Brânzeturile mai bogate, mai consistente, cum ar fi cele din categoria Camembert sau Tête de Moine, au nevoie de un vin mai corpolent, cum ar fi un alb de Burgundia sau un Pinot Gris din Alsacia.
Să nu-i uităm pe amatorii de Cabernet Sauvignon, vin taninos, ce merge asociat cu brânzeturi uscate provenite din lapte de vacă, de tip Cheddar sau Monterey Jack , sau brânzeturi de oaie similare, cum ar fi Pecorino. O pereche reuşită, dacă rămânem în sfera de influenţă italiană, ar fi vinul Amarone cu unele brânzeturi de tip Parmezan stropite cu miere.
Brânzeturile albastre şi vinurile dulci reprezintă deja o dragoste reciprocă, dacă nu chiar un mariaj fericit între brânză şi vin. Actorii ar putea fi un clasic ca Roquefort şi un vin dulce Sauternes sau brânza Stilton cu un vin de Porto. Mergând puţin mai departe, se poate asocia perfect un vin din soiul de struguri Muscat cu brânzeturi din varietatea Gorgonzola. Cele prezentate sunt doar câteva repere de asociere a unor varietăţi de brânzeturi cu vinurile.
Lasa un raspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
