Vârstele vinurilor şi procesele de îmbătrânire sunt cel mai vizibile la taninurile ce reacționează cu celelalte componente, până când acestea sunt în măsură să rămână în corpul vinului, asta în cazul în care acestea nu se precipită şi devin sedimente.
În timp ce se întâmplă acest lucru, aromele strugurilor înlocuiesc buchetul vinului odată cu trecerea timpului (aici fiind vorba de aromele reductive). În acelaşi timp, culoarea vinului devine fie mai intensă, strălucitoare, asta dacă este un vin roşu (datorită antocianilor, pigmenții roşii şi cei responsabili totodată pentru eventualele sedimente) sau maronie la vinul alb (ce oxidează, cu o nuanţă similară cu cea de la un măr muşcat).
Rezultă va fi un vin roşu greu, taninos, cu puţin noroc, poate deveni mai moale în gură, cu mai puţine arome de fructe şi mai mult lemn sau piele în nasul vinului, în general mai complex şi plin de nuanţă.
Un vin alb baricat va deveni în nas mai aromat, cu o culoare intensă spre auriu, mai complex şi mai subtile la gust (va avea tente spre caramel şi mai puţin arome de fructe).
Este imposibil să se estimeze cu exactitate despre cât de mult poate fi lăsat la învechit un vin. De exemplu, în timp ce este sigur că multe vinuri din soiul de struguri Cabernet Sauvignon, au o vârstă medie de 5 -7 ani, există o mulţime de vinuri care au vârste de zeci de ani (cu arome fructate) și care nu-şi arată vârsta (aici fiind vorba de selecţiile scumpe).
Iată câţiva dintre factorii care contribuie la o îmbătrânire frumoasă a unui vin:
• vinul trebuie să aibă un nivel destul de ridicat de tanini de-a lungul existenţei sale.
• Aciditate şi tanini sunt importanţi, dar este important şi gustul de fructe, iar dacă acesta nu este suficient de consistent, cu avansarea în vârstă a vinului îi va dispare gustul şi aromele care l-au consacrat.
• Taninii ar trebui să fie extraşi preponderent din struguri (pieliţele și semințele) la vinurile roşii, iar în cazul vinurilor albe, să prevaleze stejarul baricurilor.Taninii strugurilor sunt mai subtili, dar adesea puternici și rareori astringenţi (senzaţia de gură gura uscată) ca taninii de stejar. În fapt taninii strugurilor ajută mult vinul în procesul de îmbătrânire, prin urmare strugurii din soiul Cabernet Sauvignon, cu pieliţele mai groase, tind să potenţeze armonios procesul de învechire.
• Aciditatea, în timp ce aici poate fi completată (procedură interzisă în unele ţări) cu fructe, aceasta provine în primul rând vine din struguri. Aciditate poate fi echilibrată în procesul vinicol, dar cele mai bune vinurile vintage au un echilibru perfect între tanini, fructuozitate și aciditate.
Iătă şi câteva generalităţi: la vinul Pinot Noir procesul de îmbătrânire evoluează surprinzător de bine. La vinurile Chardonnay, atunci când sunt baricate, au într-adevăr nevoie chiar de câțiva ani pentru maturare. Vinul Merlot are nevoie de timp pentru desăvârşire iar Syrahul are şi el potenţial deosebit de bun.
Temperatura recomandată pentru păstrarea în condiţii optime a vinului este de 12C. Vinurile îmbătrânesc mai rapid la temperaturi de peste 21C. Păstraţi vinurile dumneavoastră la un nivel constant al temperaturii de 12C şi vor avansa în vârstă încet şi perfect.
Dar când este ideal să fie degustat şi băut vinul? Asta ţine de alte aspecte despre care vom discuta într-un articol viitor.
1 Comentariu
Lasa un raspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
