Dacă până acum am citit și auzit povești despre vinuri descoperite pe epave pe fundul mărilor (care s-au păstrat și au putut fi savurate și chiar vândute la licitatii, bineînțeles la prețuri prohibitive) sau despre vinuri care au fost păstrate la maturat pe fundul mării, recent, prin intermediul importatorului de vinuri grecești în România, Grekaterra (newgreekwine.ro), am reușit să testăm și să ne bucurăm de un astfel de vin, alături de alte 14 vinuri, într-un veritabil Master Class de Assyrtiko.
De ce Assyrtiko? Deoarece este singura varietate de strugure ce se dezvoltă și crește de mai bine de 3500 de ani prin insulele grecești din Marea Egee, iar în insula Santorini și-a găsit locul în care se simte și se exprimă cel mai bine în vinurile obținute aici.
Povestea acestui Master Class a început încă de anul trecut, când am vizitat cramele din Santorini și am aflat povestea acestui soi de strugure direct la fața locului. Este extrem de adaptabil, aș putea remarca faptul că în Santorini vițele de vie își întind rădăcinile în piatra vulcanică (tip ponce), fiind vitregite, chinuite, având un randament destul de redus (în medie 20/25 hl la hectar). Dar expresivitatea, mineralitatea, aciditatea și chiar notele sale ușor saline sunt surprinzătoare. Fiind versatil, este vinificat de la sec la dulce, inclusiv spumant brut și sec.
Iată și vinurile ce au făcut deliciul acestei seri memorabile:
1. Biblia Chora White 2015,
2. Domaine Sigalas Assyrtiko-Athiri 2014 (92p Parker),
3. Gerovassiliou White 2015,
4. Biblia Chora Areti Assyrtiko 2013,
5. Ktima Pavlidis Emphasis Asyrtiko 2013 (91p Parker), servite alături de “green salad, kolokithakia tiganita, olives, taramosalata, shrimps in butter sauce”.
6. Boutari Santorini Asyrtiko 2013
7. Hatzidakis Assyrtiko 2014
8. Domaine Sigalas Assyrtiko Santorini 2014 (93p Parker)
9. Domaine Sigalas Assyrtiko Barrel 2014 (94p Parker)
10. Gaia Assyrtiko 2014 (94 Parker), savurate alături de “calamari grilled and gavros fried (small fish) & salad”.
11. Gaia Thalassitis Assyrtiko Santorini 2015
12. Gaia Thalassitis Assyrtiko Santorini 2014 (93p Parker)
13. Gaia Thalassitis Assyrtiko Santorini 2013 ( 92p Parker)
14. Gaia Thalassitis Assyrtiko Santorini 2010 (o surpriză, prin prisma faptului că este primul vin maturat 4 ani și cîteva luni în apele mării Egee, la 18 m sub nivelul apei), alături de “file de doradă, cartofi grecești și salată”.
15. Gaia Vinsanto 2005 (96p/100 Parker) alături de tartă de ciocolată home-made by Cătălina Ioannou.
Dacă în prima secvență de vinuri, Assyrtiko era fie în asamblaj cu alte soiuri (Sauvignon Blanc, Malagousia) fie monocepage, produs din struguri cultivați în Grecia continentală, de la vinul al șaselea, am mers pe Assyrtiko produs exclusiv în Santorini, pentru a vedea diferența de terroir. Și credeți-mă se simte bine!
Nu aș dori acum să trec în revistă toate notele de degustare ale tuturor vinurilor, pentru că merită tratate individual, fiind unice în felul lor. Am să vă povestesc despre regina serii, vinul care a fost atât de așteptat de către cei prezenți: Thalassitis 2010 maturat în apele Mării Egee, pe coastele insulei Santorini, la 18 m adâncime.
Acesta a fost pus la maturat timp de patru ani și cateva luni la o adâncime de 18 – 20m, unde temperatura oscilează între 12℃ și 18 ℃. Acesta este un mediu unde absorbția de oxigen este aproape zero. Este oare acesta viitoarea cramă unde se vor lăsa vinurile la învechit? De ce nu? Și asta pentru că în anul 2010, Yiannis Paraskevopoulos de la Crama GAI’A a decis să efectueze un experiment pentru a vedea care ar fi efectele de învechire a vinului obținut 100% din Assyrtiko, sticlele fiind așezate în cuști de metal în largul coastei insulei Santorini, pentru o perioadă de aproape 5 ani.
Au mai experimentat acest lucru și-n anul 2009, dar din păcate o puternică furtună a răvășit coastele insulei Santorini, iar majoritatea sticlelor s-au spart, credem noi că au fost luate ca un tribut de către mare. Doar vreo 3 sticle au mai supraviețuit, din păcate. Ulterior, în anul 2010, s-au luat măsurile necesare ancorării lor mai bine pe fundul mării. Din 2009, în fiecare an de atunci, ultimele 450 de sticle din fiecare Thalassitis au fost scufundate în același mod în largul coastei insulei Santorini. Așadar vor urma, an de an, vinuri învechite în acest mod. În cazul acestui vin, Yiannis a vrut să știe cum este influențat un vin pus la învechit sub apă de către trei factori importanți: condițiile de luminozitate redusă; temperaturile constante ce variază în palierul între 12℃ și 18 ℃; dar mai ales mediul anaerob.
Aici – Gaia Thalassitis Assyrtiko Santorini 2010 puteți viziona scoaterea vinului din mare. Dar cred că m-am luat cu vorba și ar trebui să vă povestesc cum s-a prezentat vinul. După o decantare de mai bine de 4 ore (vinul fiind ținut în decantoare în frigiderul de vinuri la 7 grade C), a venit și clipa mult așteptată. Turnat în pahare, Thalassitis 2010 Submerged are o culoare galben pai, foarte puțin mai închisă comparativ cu suratele mai tinere, aproape insesizabilă, strălucitor, cristalin, sclipitor. La primul nas, registrul aromatic te trimitea ușor spre note de mango, de fructe de vară, cu o tentă ascunsă, parcă mai aștepți ceva de la el.
Și mai târziu, pe măsură ce te joci cu el în pahar, apar note pregnante de citrice, coajă de mandarine, note de condimente și mirodenii (mai exact cimbrișor ușor picant, cuișoare) plus o tușă de hidrocarburi plăcute care alternează fantomatic, ca o fata Morgana (regăsită la Riesling-urile germane). Ulterior, îndraznind să gustăm vinul (nu fără curiozitate și o doză firească de emoție), aromele sale sunt surprinzătoare, persistente și foarte intense. Citricele se împletesc cu note de gust de nucă și chiar o tentă de cafea, alternând cu valuri fructate de pepene galben, grapefruit și note vegetale delicate. Dacă aș fi degustat în blind acest Assyrtiko, 100% nu m-aș fi gândit vreodată că vinul din pahar ar putea fi obținut din acest soi. Incredibil cum aciditatea și mineralitatea sunt atât de bine reprezentate, încât ai spune că vinul ar fi fost ținut în vase de piatră sau ar fi avut corecție de aciditate.
Deloc adevărat, aciditatea și mineralitatea fiind coloana vertebrală a vinurilor produse în Santorini din soiul Assyrtiko. Mineralitatea se împletește la un moment dat cu o salinitate discretă, dar prezentă, plăcută. Vinul nu are absolut deloc note oxidative sau reductive, se simte și o tentă de onctuozitate pe vălul palatin, rafinată și obsedantă, care îi conferă o liniaritate perfectă până în post-gustul său foarte lung.
Un final complet nebun, de la care rămâi pe gânduri și te întrebi cumva dacă acest vin, de o frumusețe obsedantă, straniu pe alocuri (asta dacă când te gândești unde a stat la îmbătrânit) reflectă o încărcătură vibrantă și un potențial de evoluție încredibil pentru un vin sec. Pentru cei prezenți a fost o “scufundare” cu totul fascinantă, pe teritoriul unui vin care nu a mai fost degustat în România. Se merită să-i dau și un punctaj? Cred că vinul este o experiență în sine și nu vreau să-l punctez. Din respect pentru cei care l-au creat și au efectuat acest experiment inedit. Oricum sparge cu mult barierele cunoscute până acum!
Ne-am bucurat de acest vin în seara zilei de 18 martie a.c., prilej prin care țin să le mulțumesc tututor participanților care au trăit această experiență senzorială unică alături de noi precum și gazdelor noastre, Taverna La Kostas de lângă Foișorul de Foc. Nu vă ascund faptul că aștept cu nerăbdare să o repetăm la anul, după ce în această toamnă cei de la Crama Gaia vor scoate din mare vinurile din anul 2011, care momentan sunt acolo. Unde? Unde se odihnesc neperturbate, la 18 metri adâncime, pe coastele insulei Santorini. Sunt convins că abia așteaptă să facem cunoștință cu ele! Câteva imagini de la eveniment regăsiți aici.