Savatiano Papagiannakos 2014

Despre soiul de struguri Savatiano puțini dintre noi au auzit. Poate că a fost mai puțin promovat și popularizat, mai ales că doar de câțiva ani crama Papagiannakos a reușit să obțină rezultate notabile cu această varietate de struguri. Cultivat în sudul Greciei, prin podgoriile aflate la periferia Atenei, ce dau randamente mici datorită solurilor calcaroase sărace, soiul Savatiano s-a adaptat perfect în zonă, cu un climat ce are ierni blânde și veri călduroase (temperate de un vînt local ce bate dinspre nord, ce menține o temperatură care nu afectează creșterii viței de vie).

Datorită solului sărac în nutrienți, rădăcinile viilor au tendința să intre mai adânc în pământ, ajungînd la straturile de sol nisipos de culoare roșie, calcar sau de pietriș, ce-i asigură o mineralitate comparabilă cu cea a soiului Assyrtiko.

Savatiano Papagiannakos 2014 este un vin alb sec, cu o culoare galben pai intens, limpede, cristalin. Aromele sale olfactive te trimit în registrul notelor asemănătoare florilor de primăvară, al citricelor, al notelor vegetale proaspete. Gustativ este foarte expresiv, cu o aciditate ridicată dar foarte bine echilibrată, regăsind fructe de vară precum pepene galben, piersică, grapefruit, lime și tușe discrete de miere. Un final lung, fin, persistent, ce-i conferă o eleganță de invidiat, dacă-l comparăm cu celebrul Assyrtiko.

Ce observăm la producătorii de vinuri din țara lui Ulise? Faptul că de ani buni încearcă, și ce-i mai important reușesc, să-și amelioreze soiurile tradiționale, să obțină vinuri surprinzătoare, unice, apreciate pe întreg mapamondul. Faptul că au înțeles bine lecția monovarietalelor obținute din soiuri internaționale (Cabernet Sauvignon, Merlot, Sauvignon Blanc, Chardonnay) este deja o certitudine, și anume că respectivul vin fie este impresionant și comparabil cu cele provenite din zonele și țările deja cu tradiție și atunci îți permiți să-l lași monovarietal/monocepage, fie îl cupajezi/asamblezi cu vinuri din soiuri tradiționale.

Și mai ales, dă roade faptul că se încapățânează să-și promoveze soiurile locale și chiar reușesc să obțină rezultate notabile cu acestea. Fie că vorbim de Assyrtiko, Malagousia, Moschofilero, Xinomavro, Aghiorgitiko, și lista ar putea continua, v-ați întrebat, spre exemplu, cam câte vinuri grecești au fost evaluate și cotate de către cei din echipa celebrului Robert Parker? Peste una sută (numai anul trecut)! Și câte au fost notate cu peste 90p? Vă las să descoperiți pe site-ul importatorului de vinuri grecești aceste aspecte: www.newgreekwine.ro. Până la următorul vin grecesc care va intra la noi sub lupă, Yamas!