Sincer, acestui vin nu prea îi dădeam mari șanse, gândindu-mă la faptul că au trecut deja 9 ani de când strugurii au fost culeși și transformați în vin, fiind cumva tributar mentalității că vinurile românești seci, vechi, nu se prea ridică la pretențiile și înălțimea celor manufacturate prin alte țări cu tradiție.
L-am găsit uitat într-o cutie cu vinuri mai vechi, ce se odihneau în cramă de ceva vreme. Reamintindu-mi de el m-am decis să-l încerc să vedem „ce avem noi aici?„. Chiar așa, ce avem noi aici?
Îmbuteliat prin 2007, de către S.C. Sarica Niculițel S.A., o societate viniviticolă cu tradiție, vinul (un cupaj de cabernet sauvignon și merlot) prezenta (teoretic) primul semn bun că a petrecut ceva timp prin cramă și prin baricuri. A fost deschis și lăsat în vasul decantor o oră și jumătate, la o temperatură de 17 grade C (cât indica termometrul temperatura din cramă). Ne aflam în parametrii optimi de degustare și testare a acestui vin. Am găsit și ceva depuneri pe fundul sticlei, fapt ce ne indică că vinul nu a fost filtrat excesiv.
Culoare vinului este un roșu rubiniu închis, cernelos, fiind surprinzător faptul că încă nu prezintă note oxidative. Nasul foarte fin, delicat, emana un buchet interesant, unde vișina domina elegant celelalte note de fructe roșii de pădure, vanilie și afine.
Gustul debutează cu un atac mediu, caracterizat prin arome de vișină din vișinată, tabac, note profunde și delicate de fructe confiate și ceva lemn afumat.
Tanini moi au desăvârșit frumos vinul, fiind cei care îi conferă o textură catifelată. Un post gust mediu, poate dacă ar fi fost mai intens i-ar fi oferit mai mult nerv. Pe ansamblu un vin plăcut, care s-a prezentat onorabil, fiind asociat lângă ciuperci umplute cu brânză de burduf și frigărui de porc rumenite bine la grătar.
Lasa un raspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
