Desfasurarea ritualului Caloianului este încadrata de doua momente prezente în cadrul mai multor obiceiuri: In constituirea cetei, aici, gruparea celor care urmeaza sa execute ceremonialul, si masa finala cu caracter festiv, care încheie ceremonialul. Grupul angajat în executarea Caloianului este deschis, neezoteric, singura conditie necesară este puritatea. In raport cu colectivitatea, grupul este însă restrans, dar toti ceilalti contribuie prin mijloacele de care dispun la impunerea receptarii traditiei, ca o conditie a eficacitatii si ca o dovada a credintei în aceasta eficienta.
In vechime, Caloianul se practica la o dată fixă: a treia zi de marti după Paste, moment în care au loc primele secvente ale ceremonialului (confectionarea si îngroparea păpusii de lut) si a treia zi, joi, când grupul se adună iarasi la locul unde a fost îngropat Caloianul, îl dezgroapa si-l duc în sat bocind, aruncand bucati din el prin fantani si prin balti. Cu trecerea timpului, a disparut repartitia actelor pe zile diferite, dar si practicarea lui doar într-un anumit moment al anului.
Ritualul ca atare are o structura trisecventiala, primele doua secevente desfasurându-se într-un singur moment, iar a treia, independenta, în alt moment. Prima secventa este consacrata confectionarii obiectului – o statuie în miniatura din argila sau lut galben.
Dupa confectionare, obiectul ritual este împodobit, asezat în sicriu, i se pun lumânari si se pregateste o a doua secventa sau cea a ceremonialul îngroparii obiectului ritual sau îngroparea fictiva, ceremonial ce reface elementele esentiale ale ceremonialului înmormantarii. Este vorba, de fapt, despre fenomenul ,,ritului în rit: un ceremonial (înmormantarea Caloianului) reia date din alt ceremonial (înmormantarea umana). A treia secventa are loc într-un alt moment, a treia zi de la înmormantare, moment în care obiectul ritual este dezgropat, adus în sat si aruncat prin fantani, lacuri, balti. La final, are loc o masa festiva punte de trecere între sacru si profan. Tocmai cea de-a treia secventa este însotita de un text care se identifica cu invocatia binecunoscuta ( Sursa: Caloianul – Fapt si act folcloric – www.asociatia-profesorilor.ro/caloianul-fapt-si-act-folcloric.html ).
Iar spiritul acestui ritual traditional – Caloian – se regaseste in stropii vinului Zinfandel alb 2011, un vin care confirmă capacitatea de inovație a echipei Cramei Oprișor. Pentru al doilea an consecutiv (prima editie a fost cea din 2010, lansat in 3000 de exemplare ) avem de-a face cu un vin alb exotic obținut din struguri roșii, ce surprinde prin complexitatea aromelor și a gustului, cu o structură echilibrată de o aciditate bine integrată, în care aromele de merișoare și flori de salcâm ce se completează cu un gust proaspăt și înviorător de piersici albe. Vinul, ce face parte din gama Caloian, se prezintă frumos, cu o culoare puțin atipică, un galben foarte, foarte deschis, cu note discrete de verde pe marginea paharului. Aromele sale florale îmbracă frumos gustul său, un mix de fructe exotice alături de aromele sale deschise, dominante, de piersici și flori de salcâm ce îți învăluie simțurile.
Un vin sec, ce-și etalează armonios aromele, măiestria vinificatorului fiind și de această dată la înălțime. Un vin plăcut, ușor, cu o aciditate bine integrată, un post-gust suficient cât să te determine să mai vrei puțin. Trebuie precizat încă o dată faptul că soiul de struguri Zinfandel este o varietate din care se obțin vinuri roșii sau rose reușite. Iar aici s-a optat pentru vinificarea în alb, Crama Oprișor fiind cea care a reușit să creeze un vin atrăgător, ce se poate consuma bine răcit și care poate însoți preparate culinare precum pește, fructe de mare sau aperitive.
1 Comentariu
Lasa un raspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Pingback: Oenolog.ro - Caloian Rose 2012