Debutează la nas cu o foarte discretă notă specifică rieslingului (de petrol), care se estompează repede şi lasă loc notelor ierboase şi de citrice, având o mineralitate bună, fiind chiar exotic pe alocuri, de la aromele de mango, papaya şi citrice, prezente până la final. Aciditatea sa îl susţine exact cum trebuie, punctând bine la capitolul prospeţime şi arome pline, echilibrate, cu un corp complet, delicat, care te bucură şi atrage.
Un postgust plăcut, persistent, unde se regăsesc aromele de citrice şi de fructe coapte. La Caloian Rhein Riesling 2013 remarcăm aciditatea bine integrată, un post-gust suficient cât să te determine să mai vrei puțin. Şi când te gândeşti că încet, încet, ziua devine mai lungă, temperatura îndrăzneşte timid să crească treptat, atunci nu ne rămâne decât gândul la zilele călduroase de vară, când ne vom răcori cu un pahar din acest vin.
Moment bun să ne reamintim de ceremonialul Caloianului („ritualul pentru setea pământului” – un obicei popular de aducere a ploii şi 
împotriva secetei din perioada precreştină), ritual ce se practică la o dată fixă: a treia zi de marţi după Paşte, moment în care au loc primele secvenţe ale ceremonialului (confecţionarea şi îngroparea păpuşii de lut) şi a treia zi, joi, când grupul se adună iarăşi la locul unde a fost îngropat Caloianul, îl dezgroapă şi este adus în sat bocindu-l, aruncându-se bucăţi din el prin fântâni şi prin bălţi. Cu trecerea timpului, din păcate, a dispărut repartiţia actelor pe zile diferite, dar şi practicarea lui doar într-un anumit moment al anului…
Caloiene, Ene
Caloiene, Ene!
Cum ne curg lacrimile
Să curgă şi ploile.
Zilele şi nopţile,
Să umple şanţurile,
Să crească legumile
Şi toate ierburile!
Lasa un raspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
