Domeniile Anastasia este un actor relativ nou pe piaţa vinurilor din România, sosit odată cu noul val de crame mici, de tipul afaceri de familie, crame ce au adus un suflu nou pe o piaţă concurenţială unde marile podgorii fac regulile jocului. Situată în terroir-ul Dealu Mare, exploataţia viticolă ocupă o suprafaţă relativ mică (s-a început cu o suprafaţă de 7 ha). Primul vin produs a fost unul din soiul Merlot, urmat de vinuri din soiurile Cabernet Sauvignon şi Chardonnay, despre care vom vorbi astăzi.
Dar un lucru important de semnalat şi de remarcat la aceste crame micuţe este faptul că nu-şi vor permite niciodată să facă rabat de la calitatea vinurilor produse (fapt ce le-ar aduce o excludere fără echivoc de pe piaţă!).
În fapt, saltul calitativ, care-l observăm de câţiva ani încoace la vinurile româneşti (e drept timid şi sincopat), tonul şi trendul acesta este impus şi de aceste exploataţii viticole mici, ce au reuşit să se impună, să confirme, să-şi clădească o clientelă fidelă şi fapt remarcabil, să-i determine şi pe ceilalţi jucători mari de pe piaţă, ca printr-o „atitudine comercială” adecvată, să-şi schimbe treptat politica de producţie şi marketing, să acorde o mai mare atenţie calităţii vinurilor produse, nu numai pe segmentul premium ci chiar şi pe segmentele de low-cost (că mai sunt multe de făcut este evident).
Dar faptul că aceşti mici producători vin din urmă, au accesat fonduri europene pentru plantări şi replantări, au tehnologii noi, moderne, în crame (punând astfel o binemeritată presiune pe marii producători de vinuri), nu este decât benefic, mediul concurenţial fiind până la urmă cel care determină calitate ridicată şi costuri mai mici la produsul final şi ceea ce tot consumatorul responsabil urmăreşte, un raport calitate-preţ optim (aici sună puţin idealist).
Am avut ocazia să fac cunoştinţă cu Chardonnay-ul 2011, al celor de la Domeniile Anastasia, la IWCB 2012, în ziua de debut a concursului (fiind organizată o mică degustare a câtorva producători de la noi).
Este un vin lucrat, un vin plin de arome fructate, ce te întâmpină cu o culoare galpen pai, luminos, cristalin. Nasul debutează cu arome exotice de fructe, ananasul şi pepenele galben făcând legea.
Gustul său este mai delicat (comparativ cu primul contact, cel al miresmelor sale).
Cele câteva luni de baricare şi-au lăsat amprenta, vanilia şi notele discrete de stejar îngemănându-se echilibrat, rotund, cu aciditatea oarecum mai domolită. Alcoolul de 13% este suficient de bine integrat iar onctuozitatea vinului este remarcabilă, în ton cu corpul său.
Un post-gust suficient, în care notele fructate se simt chiar şi pe final. Un vin corect, direct, ce păstrează în notele sale rafinametul şi complexitatea soiului de struguri chardonnay, acest rege neîncoronat al vinurilor albe.