Vinuri Ro

Cotnari Domenii – Tămâioasă Românească, demisec, 2011

Măreţie, nobleţe, sălbăticie de-abia stăpânită, devotament, mister…

Cam asta îţi inspiră caii, odată ce mergi să îi vezi faţă în faţă, să îi mângâi, să îi simţi lipiţi de corpul tău, alergând ghidaţi de mişcările discrete ale picioarelor şi mâinilor tale, mişcări pe care alţii abia dacă le văd…(foto: http://www.equestria.ro).

Devii una cu animalul, el îţi simte fiecare teamă, desluşeşte fiecare îndemn, fiecare încurajare sau ezitare, acţionând în conformitate cu dorinţa ta.

Iar un cal experimentat va avea grijă de calareţul tânăr, neştiutor, îl va proteja, îl va învăţa să „simtă”. Căci „a simţi” este cuvântul care defineşte legătura perfectă dintre un călăreţ şi calul său. Abia când conexiunea este perfectă, mişcările vor fi impecabile…

În câteva cuvinte, totul s-ar rezuma la  nobleţe, forţă, curaj! Exact ce emană şi gama de vinuri Domenii, a cunoscutului producător de vinuri Cotnari.

Un caracter puternic, aparte, o gamă dedicată exclusiv celor care iubesc şi apreciază (deopotrivă) eleganţa, rafinamentul, luxul şi nobleţea!

Din gama de vinuri Domenii, astăzi vom avea sub atenţia noastră un vin produs din soiul Tămâioasă Românească, demisec, 2011, un vin elegant ce te întâmpină cu un nas tipic şi plăcut, efervescent, bogat în arome asemănătoare florilor de salcâm, a mierii proaspăt scoase din fagure şi a unor note mai discrete  de flori de tei şi fructe confiate.

Culoarea sa este de un galben pai, limpede, cu uşoare inflexiuni verzui în pahar, privit în lumină.

Gustul său abundă în arome de fructe tropicate, de mango, ananas, papaya, cu note discrete de cireşe de mai, ce se întind delicat şi catifelat până spre final, unde se simt note mai proaspete, uşor vegetale, ierboase, de fân cosit.

Un vin select, rafinat, lucrat cu atenţie, cu un echilibru bun între aciditatea care-i dă forţă şi-i conferă prospeţimea caracteristică soiului şi o mineralitate discretă.

Servit la o temperatură ideală de 8 – 10 grade C, alături de preparate formate din aperitive, peşte şi carne albă, îşi devoalează tainele închise adânc în picăturile sale, totul fiind realizat  parcă pentru a reliefa simbioza perfectă ce se dezvoltă între om şi cal, atât de nobil, elegant şi înălţător, exact ca-ntr-o alergare  pe domeniuCai…Domenii...ca-ntr-o poezie:

„Luminile răsar şi ceaţa înserării

Dispare de pe uliţi destrămată

şi-n vuietul metalic al mişcării

Auzi cum sunetul copitelor răzbate,

O iarnă-ntreagă-au tras povara toată

Strivind la glezne plumbul oboselii

Şi-acu-n maidan la scâncetul de roate

Au înhămat racheta îndrăznelii…

Se duc pe-o noapte-n văile cu lună

Să guste frăgezica renăscută

şi-n fânul hoaldei roua s-o adune

În zori din gheaţă stelelor căzute…

Aleargă caii până dimineaţă

Se vor întoarce-n vuietul mişcării

şi o să ţină fruntea mai semeaţă

şi pasul bate cursul primăverii.” (versuri: Gheorghe Vodă)

Aleargă caii pe Domenii… exact ca-ntr-o muzică. Primordială…

Click pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Înapoi