Aceasta se pare că este concluzia referitoare la producția de vinuri românești. Cu mici excepții, în fapt cantități extrem de mici ce merg la export, comparativ cu potențialul de producție, vinul românesc se consumă in integrum loco! Și este loc suficient (asta așa să nu supărăm pe nimeni și să fim prieteni cu toată lumea) și pentru importuri. Dacă ne uităm pe câteva statistici ale unor țări europene, în care vinul nu prea avea loc în fața unei băuturi tradiționale, berea, vom observa că lucrurile se schimbă. Vinul începe să ia locul treptat berii, nu vă gândiți că în totalitate, dar gusturile încep să se schimbe, obiceiurile sociale să se diversifice. Iată, în continuare, doar câteva statistici oficiale din țări precum Austria, Marea Britanie și Finlanda:
1. Valoarea exporturilor de vinuri austriece s-a dublat în ultimul deceniu, asta în ciuda unui declin d.p.d.v al volumelor de livrare, în funcţie de ţară. Statistik Austria precizează că din anul 2002 volumele de export ale vinurilor austriece au crescut constant, împreună cu veniturile, ce au ajuns la 128.5 milioane €. Dacă se confirmă, cifrele ar însemna că exporturile de vinuri austriece s-au dublat din 2002 încoace.”Nu mai este disponibil vin austriac la un preţ ieftin. Este important că vinificatorii au fost capabili să convingă consumatorii, atât din ţară cât şi din străinătate, că vinurile lor merită un preţ corect, acest lucru fiind vital pentru viitorul viticol din ţara noastră, asta datorită structurii costurilor locale „, precizează Willi Klinger, director general Österreich Wein Marketing GmbH – AWMB (Austrian Wine Marketing Board). Piaţa Germană a constituit 58% din exporturile de vinuri în 2012, dar cea mai rapidă creştere a pieţelelor includ țări precum SUA (10,7%), Norvegia (26%) şi China (18,6%).
2. Numărul de halbe de bere şi cidru, consumate în Marea Britanie, va scădea cu 1.6 miliarde de unităţi între anii 2013 şi 2018. În schimb numărul de pahare de vin (250 ml) va creste cu 856 milioane de unităţi. Lucru şi mai bun, numărul de ţigări fumate va scădea, de asemenea, de 9 milioane de bucăţi, se extimează într-o prognoză a Office of Budget Responsibility (OBR) din Marea Britanie. OBR se bazează în prognozele sale pe estimările referitoare la obiceiurile sociale (ce sunt în permanentă schimbare) şi care vor determina nivelurile de fiscalitate viitoare. Estimarea încadrează consumul de bere şi cidru într-un declin, de la 53.2 milioane hectolitri la 43.9 milioane hectolitri, în următorii cinci ani. În contrast, consumului de vin va creşte constant de la 13.9 mil. hl. la 16 mil. hl. Ce este interesant, costul mediu al unei sticle de vin a depăşit pentru prima dată suma de 5£!
3. Raportul „Viitorul pieţei de vin în Finlanda în anul 2016”, bazat pe rata anuală de creştere compusă (CAGR-compound annual growth rate), va înregistra o scădere de 1.41% în perioada 2011-2016, comparativ cu 3.15% în perioada 2006-2011. Vinul va continua să conducă în topul preferinţelor pe piaţă, cu o rata de consum care arată o creştere nominală constantă an de an în perioada previzionată. Ponderea vinurilor spumante în piaţa globală de vin din Finlanda a fost de 10,3% în 2006. A existat o creştere nominală de 10,4% în 2011, dar această cotă va stagna chiar şi la sfârşitul perioadei 2012 – 2016.
4. Despre piaţa vinului din România s-a scris şi se va tot scrie. Un lucru este cert şi se ştie foarte bine: consumăm tot ceea ce producem. Atunci de unde să mai şi exportăm? ”Piaţa reglementată de vin îmbuteliat a scăzut în România în 2011, la circa 350 milioane euro (vin îmbuteliat şi vin vrac), comparativ cu perioada 2008-2009 când era estimată la circa 450-500 milioane de euro. Vinurile mai de soi, din segmentele premium şi super premium, reprezintă 52% în volum şi 80% din valoarea totală a pieţei de vin îmbuteliat. Scăderea pieţei vinului îmbuteliat, ca urmare a contextului economic nefavorabil, a determinat o creştere a segmentului vrac, mai accesibil ca preţ. S-a observat un ușor reviriment în 2012, dar fiind un an agricol prost, secetos, producția s-a diminuat cu 30% față de 2011. Nu același lucru se poate spune despre calitatea vinului produs în 2012, an ce se anunță foarte bun din acest puct de vedere.
În prezent se constată o creştere semnificativă a preţului vinului îmbuteliat (sunt deja producători români ce au majorat prețurile cu 20 – 30% deja), aceasta datorându-se în principal schimbării condiţiilor climaterice în ultima perioadă, fapt ce a dus la dublarea costului materiei prime, strugurii, în ultimele trei campanii de recoltare. Piaţa vinului tinde către o maturizare în următorii 4-5 ani, datorită creşterii interesului consumatorilor pentru vinul de calitate, a calităţii mai bune a vinurilor româneşti şi a fragmentării pieţei care a crescut şi concurenţa pe piaţă. România este pe locul 10 în lume la consumul de vin, după Franţa, Italia, Statele Unite, Germania, Spania, China, Marea Britanie, Argentina, Rusia şi este urmată de Portugalia şi Australia. Datele statistice arată că românii consumă anual 24 litri de vin/cap de locuitor, la jumătate faţă de ţările dezvoltate unde consumul se ridică la 50 litri/locuitor/an. Profilul consumatorului român este segmentat în funcţie de tipul de vin consumat, fiind clasificat în categoria consumatorului de vin de masă la PET şi a celui de origine controlată. Acesta din urmă are ca nucleu de consumatori bărbaţii din mediul urban cu venituri medii şi peste medie. În timp ce tendinţa europeană este de creştere a consumului de vin roşu, sec, în România, consumatorii preferă vinul alb care deţine aproximativ 67% din totalul pieţei. În ceea ce priveşte tipul de vin consumat, sunt preferate vinurile demidulci şi demiseci care deţin 85% din piaţa de vin. Explicaţia stă în faptul că vinul demisec este mai accesibil, din punct de vedere al gustului, unei categorii mai largi de consumatori, în timp ce vinul sec este consumat mai degrabă de către cunoscători, iar cel demidulce şi dulce este preferat şi de către femei. Se estimează, pentru perioada următoare, creşterea vinurilor demiseci, pe segmentul mediu, şi a celor seci pe segmentul super premium. O altă tendinţă este şi creşterea consumului de vin roze, o relevaţie a anului 2012”. Nu ar trebui omise nici concluziile formulate de specialiștii din domeniu, la Forumul Vinul.ro de anul trecut din luna septembrie. În câteva cuvinte, piața vinului din România a fost descrisă ca fiind: imatură și atipică, dar cu potențial. Iar George Moisescu, expert în marketing şi comunicare, a caracterizat-o sintetic, realist și la obiect: „vinul nu a fost niciodata o băutură aspiraţionala, iar piaţa vinului este una atipică, în care planurile de afaceri ar trebui să se facă pe o perioada de zeci de ani. Cine discută despre piaţa de vin din România fără să aibă în vedere atipicitatea acesteia este expus unor riscuri majore. Din păcate, vinarii din România nu au luat exemplul berarilor, care s-au unit într-o asociaţie pentru a promova imaginea şi consumul produsului lor. Trebuie să înţelegem că piaţa vinului este unul dintre domeniile incipiente din Romania”. (Sursa: decanter.com, winebusiness.com, horeca.ro, vinul.ro)
1 Comentariu
Lasa un raspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
