Vinul şi creştinismul

Tradiţia creştină a euharistiei are rădăcini complexe.

Vinul simbolizează sângele lui Hristos, iar pâinea trupul său. Dar reprezentarea vinului astfel nu a apărut la creştinism, aceasta având origini mai vechi, încă de pe vremea Greciei antice.

„In antichitate vinul era utilizat şi în ritualurile celorlalte popoare, în majoritate păgâne, în ritualuri religioase idolatre sau aparţinând altor religii. De multe ori, în cadrul acestor ritualuri, vinul era adus ca ofrandă pentru idoli, folosit în libaţii păgâne şi uneori era chiar interzis cu desăvârşire”.

„Vinul face parte şi din ritualul evreiesc. În tradiţia iudaica, vinul (în ebraica: yain) are o însemnătate deosebită. El este utilizat la multe ritualuri religioase iudaice, atât acasă cât şi la sinagogă. Vinul este folosit pentru Kidush (rugăciunea de sfinţire a Shabatului, vineri seara), în timpul zilei de Shabat şi de sărbatori, la Havdala (rugăciunea care desparte  Shabatul de restul zilelor săptămânii), precum şi la ritualurile legate de ciclul vietii iudaice: Brit Mila (circumcizie), nunta şi în cadrul ceremoniei de convertire la iudaism”.

„Minunea făcută de Iisus Hristos, respectiv transformarea apei în vin, se aseamănă şi are origini şi-n sărbătorile romane, unde zeul Bachus transforma apa în vin”.

„Sfânta împărtăşanie (Euharistia sau Cuminecătura) este Taina în care, sub chipul pâinii şi al vinului, se împărtăşeşte creştinului însuşi Trupul şi Sângele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci, înfăţişându-se totodată, real şi nesângeros, jertfa de pe Cruce a Mântuitorului”.

„Aceasta Sfânta Taină a orânduit-o însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, care nu numai ca a vorbit despre ea, ci a şi înfăptuit-o însuşi, în ajunul răstignirii Sale!.

După ce a mâncat cu apostolii Săi, luând o pâine şi rugându-se Tatălui ceresc, a binecuvântat-o şi, frângând-o, a zis: „Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu”.

„Apoi a luat un pahar şi, după ce a mulţumit, le-a dat zicând: „Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor” (Matei, 26, 26-28; Marcu, 14, 22-24)”.

„Să faceţi lucrul acesta întru pomenirea Mea” (Luca, 22, 19-20).

(Surse:  http://dvartora.ro şi http://www.crestinortodox.ro)