Cum promovează alţii Vinurile în China

Zilele trecute era mare agitaţie prin „vinosfera” de la noi, vedeta fiind un vin al producătorului australian Penfolds, un Grange Shiraz de prin 1995, cu un preţ care unora li s-ar părea absolut prohibitiv, dar, pentru un pasionat (iubitor sau cunoscător) adevărat de vinuri nu ar reprezenta vreo surprindere, fiind un vin cu adevărat mare ce trebuie neapărat încercat. Pentru că tot menţionam în titlu despre China, v-aţi întreba, în mod absolut firesc, ce legătură ar fi între vinurile australiene, promovarea vinurilor şi, eventual, consumatorul chinez de vinuri. Aparent niciuna, dar, întotdeauna există un „dar”… De regulă, consumatorul de vin chinez era greu de convins (şi asta chiar până de curând) să accepte un vin, mai ales dacă pe etichetă apăreau şi alte denumiri în afară de Bordeaux. Dar lucrurile şi gusturile treptat încep să se schimbe.

Vinurile australiene, mai nou, au început să facă deliciul acestui tip de consumator, oarecum încorsetat şi mai greu de convins să încerce şi altceva. Un bun exemplu, dacă tot am vorbit despre vinuri australiene de top, ar fi Bin 707 din 1992, un Cabernet Sauvignon tot de la Penfolds ce a fost foarte bine primit de către chinezi. Şi aici ne referim la consumatorii cu un nivel mai ridicat, atât financiar cât şi al gusturilor despre vinuri. Iar în ultimele 6 luni comerţul cu vinuri australiene a crescut simţitor pe relaţia cu piaţa chineză, una dintre posibilele cauze fiind şi faptul că mare parte dintre chinezii potenţi financiar au vizitat Australia la sfârşit de săptămână (turism de weekend) sau şi-au vizitat rudele şi prietenii stabiliţi acolo, descoperind astfel gustul vinurilor australiene, comparative ca preţ şi calitate cu multe dintre cele franţuzeşti.

Revenind la vinurile cu preţuri mai pământeşti, preţul mediu al vinurilor australiene este undeva la o medie de 6US$/litru, faţă de media franceză de 5,50US$/litru; Australia devenind anul trecut cea mai mare sursă a importurilor de vin din China. Să nu omitem nici faptul că Australia este demult o destinaţie majoră pentru imigraţia chineză şi pentru studenţii chinezi (ce optează să studieze aici, ajutaţi se pare şi de un protecţionism al statelor U.E. care cu greu permit şi acceptă studenţi din China). Iar toate aceste legături ale Chinei cu ţara de la antipozi au creat în timp premisele, oportunitatea şi o facilitate excelentă pentru ca producătorii de vin australieni să-şi promoveze produsele, să fie cunoscuţi, să se vorbească despre ei şi mai ales să fie acceptaţi de către consumatorii chinezi, ce au început treptat să-şi schimbe gusturile.

Analizând mai în profunzime din punct de vedere social, după cum este lesne de înţeles, legăturile umane şi de bussines nu sunt un factor de neglijat, acestea devenind extrem de importante, fiind factori determinanţi în schimbarea obiceiurilor consumatorilor chinezi de vin. Aceşti oameni revin (mai devreme sau mai târziu) înapoi în China, unde vor aduce cu ei experienţa de a fi consumat vin australian. Fiindcă multe dintre aceste persoane (fie studenţi, imigranţi sau oamenii de afaceri) sunt, din punct de vedere social, bine conectate prin intermediul reţelelor online proprii sau cele deja clasice de socializare (Facebook, Twitter, Linkedin), împărtăşesc din experienţele lor culinare, despre vinurile consumate şi descoperite la antipozi, iar acest lucru ajută cât se poate de natural pentru promovare şi vânzare, fiind un instrument de marketing deosebit, puternic, eficient şi extrem de important pentru vinurile australiene: recomandarea lor de la persoană la persoană (sau prin viu grai dacă folosesc Skype!). Lucru deloc de neglijat, iar exportatorii de vinuri australieni sunt convinşi de faptul că acum este momentul lor fiind conştienţi că există deja o deschidere şi un interes în creştere pentru vinurile din afara Franţei, reuşind să speculeze cum nu se poate mai bine momentul pe fondul temporizării exporturilor de vinuri franţuzeşti, ce sunt într-un oarecare declin pe relaţia China.

Şi aici aviz amatorilor de la noi, asta dacă cumva există! Oare vom aştepta să ne roage chinezii să le exportăm vinurile româneşti, în virtutea unor relaţii şi schimburi comerciale ce au fost cândva la un nivel foarte ridicat şi acum mai reprezintă doar o filă de istorie? Ne amăgim şi înşelăm amarnic. Sunt producători români care au testat piaţa chineză, chiar au reuşit să pătrundă, ce e drept timid, dar cu o floare două nu se face primăvară. Şi aici vorbim de vinuri ce au costuri de 5-7US$/litru. Producătorii români mai sunt oare interesaţi de această piaţă cu potenţial uriaş, ce are acum o deschidere care merită speculată? Sau China, probabil, este cumva prea departe?

Fără o acţiune concentrată şi concertată să rezoneze la unison, doar cu iniţiative sporadice şi disparate, fără o formă de asociere reprezentativă şi unanim recunoscută de către toţi producătorii de vinuri care să le reprezinte obiectiv interesele, să le promoveze unitar produsele, fără încredere reciprocă (mai ales!), din păcate, nu se va realiza absolut nimic. Atâta vreme cât se va merge pe un individualism extrem de neproductiv, fiecare cu fiecare, fără o entitate clară şi recunoscută, condusă de oameni ce nu sunt mânaţi decât de interese mărunte şi meschine, China este departe. Şi Europa chiar! Alo, provincia, aveţi legătura! Este timpul pentru promovarea vinurilor româneşti la export, nu credeţi? Cei interesati găsesc aici un mic îndrumar tematic. Noi nu le putem ura decât Cheng gong! (adică succes, în limba chineză)