Evenimente

Interviu cu Vangelis Gerovassiliou

La Crama Gerovassiliou via este cultivată cu mare grijă, totul sub îndrumarea lui Vangelis Gerovassiliou, unul dintre cei mai buni vinificatori greci, care, de mai bine de 30 de ani, a reușit să amelioreze și să obțină din soiurile tradiționale de struguri grecești vinuri care astăzi impresionează în mod deosebit.

Cu ajutorul proceselor tehnologice moderne de vinificație, combinate cu tradiția, scopul său a fost unul singur și anume producerea de vinuri de înaltă calitate din strugurii cultivați exclusiv în podgoria sa; în fapt vinuri în care se regăsesc caracteristicile distincte ale microclimatului specific din regiunea Epanomi, din nordul Greciei, în apropierea Salonicului.

Vangelis GerovasiliouVangelis Gerovassiliou este în mod clar unul dintre cei mai buni (dacă nu cel mai bun) oenolog din Grecia. O cina cu el este o experiență foarte interesantă.

De asemenea vinurile sale, prezentate chiar de către părintele lor, parcă au alte valențe, iar povestea vinului este una cu adevărat convivială, destinsă și captivantă.

Un om modest, rafinat, elegant, erudit, care prin contribuția sa a așezat soiurile grecești pe harta vinurilor la nivel mondial. Aflat la prima sa vizită în România, la invitația newgreekwine.ro și în cadrul unui eveniment de prezentare a vinurilor sale, pe lângă alte povești am schimbat și câteva impresii pe care le-am consemnat mai jos.

Sauvignon Blanc Fume 2013 GerovasiliouÎ: Domnule Gerovassiliou, sunteți recunoscut ca fiind tatăl soiului Malagousia. Spuneți-ne mai multe despre acest lucru.

R: Existau peste 300 de varietăți locale de struguri în Grecia, dar multe dintre acestea au dispărut cu timpul. Acest soi se mai cultiva în câteva localități, pe pergolele (boltele) cu struguri pentru consumul propriu.

Așa s-a reușit să se păstreze acest soi de-a lungul timpului. Exact ca niște insule micuțe, izolate. Din toate aceste sate montane au fost selecționate cele mai bune clone la Porto Carras. Prin 1977/1978, s-a reușit obținerea unei selecții de clone de Malagousia, care stau și astăzi la baza culturilor ce s-au extins considerabil în nordul Greciei și de care ne bucurăm și beneficiem și astăzi.

Î: Ce anume va inspira atunci cand creati vinul?

Gerovasiliou white 2014R: Vinurile ample, roșii, care aduc cu ele toată grația tradiției vinului din zona Rhon-ului, sunt o sursă de inspirație pentru mine. Îmi place să realizez diverse asamblaje, spre exemplu Malagousia cu Viognier, ce îmbină delicatețea și eleganța pe de o parte, cu

 fructuozitatea și aromele pe de altă parte.

Î: Mineralitatea este o componentă importantă a vinurilor grecești. Cum ați defini-o în câteva cuvinte?

R: Depinde de zonă, de terroir, spre exemplu în Santorini este favorizată de solul vulcanic, dar nu numai acolo. Și în alte zone avem vinuri minerale, influențate de sol, de aer, dar în general la vinurile grecești găsim această mineralitate care se îmbină excelent cu mâncărurile grecești.

Î: Ați testat vinuri românești?

R: Mâine! Aștept să văd Feteasca Neagră, despre care am auzit multe lucruri frumoase. Sunt curios să văd soiuri românești.Avaton Gerovasiliou

Î: Care este vinul grecesc preferat?

R: Malagousia, bineinteles!

Î: Spuneti-mi trei vinuri grecesti care va plac?

R: Ovilos de la Biblia Chora, Assyrtiko de la Domaine Sigalas, iar la vinuri roșii e puțin mai complicat. Până în prezent sunt eforturi considerabile făcute cu Xinomavro, cu Agiorgitiko, dar mai avem de lucru. Astă seară am avut un asamblaj din 3 soiuri (Limnio este foarte puternic, masculin, Mavrotragano are taninuri interesante iar Mavrud, mai echilibrat, mai fin, elegant). Cred că nici unul nu se exprimă mai frumos decât completându-se într-un asamblaj. Ce a ieșit, ați văzut! (n.b. este vorba de Avaton)

Î: Aveti un mesaj pentru românii pasionați de vinuri?

R: Mâine voi testa câteva vinuri românești și sper să pot spune ceva după. România are avantajul geografic, deloc de neglijat, al paralelei geografice cu regiunea Bordeaux. Am auzit lucruri interesante, mâine voi afla mai multe. (credit foto teaser: weinkenner.de)

Click pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Înapoi