Degustari

Wine Tasting at Altitude. Episode 1

Pornind de o curiozitate și o idee mai veche, aceea de a degusta și testa vinuri la altitudine, am purces spre acest mic experiment undeva la începutul lunii august, vara anului trecut, concomitent cu festivalul Padinafest. Luând cu noi în rucsac două vinuri produse de Casa de Vinuri Cotnari, mai exact cele două rose-uri – Busuioacele de Bohotin (sec și demisec), am urcat agale spre vârful și cabana Omu unde am și desfășurat degustarea noastră, la o altitudine de 2507 metri.

Dacă ar fi să ținem cont de câteva aspecte, cum ar fi cele legate de condițiile de transport (faptul că vinul a fost oarecum stresat, fiind cărat cu rucsacul pe cărări montane) și că nu a fost lăsat să se odihnească decât câteva ore (vreo 6, pănă pe seară), ar fi două considerente pe care trebuie să le avem în vedere pe viitor (ce ar putea influența rezultatul și chiar așteptările noastre).

Iar aici ne gândim la faptul că vom transporta vinul la cabană, iar degustarea o vom efectua după o saptămână cel puțin. La vârful Omu, chiar dacă era vară și început de august, temperatura ținea cu noi, pentru că erau doar vreo 7 grade Celsius, perfect pentru a lăsa vinul să se răcească și să-și mai revină puțin după drum. Și asta pentru că avea de-a face cu nerăbdarea și curiozitatea noastră. 

Busuioaca de Bohotin 1

Nu ne întâlneam nici prima și nici a doua oară cu aceste vinuri (le cunoaștem bine), tocmai de aceea am vrut să vedem cum se prezintă și în condiții de mediu mai atipice, ca o alternativă unei clasice degustări de vinuri.

Bineînțeles, curiozitatea celor prezenți a fost pe măsură, oamenii de munte și sportivii prezenți în zonă au avut fel de fel de întrebări, atât despre cele două vinuri (pe care unii chiar nu le văzuseră în viața lor) cât și despre ideea noastră de a experimenta într-un proiect pe care l-am intitulat „Wine Tasting at Altitude” – promovat de Oenolog.ro.

Iar despre altitudine, din păcate ne mulțumim doar cu cei 2507 metri, totuși o înălțime respectabilă pentru relieful patriei noastre (și accesibilă, am mai completa). Revenind la vinurile noastre, răcite corespunzător, am purces spre a le deschide și a le turna pe rând în pahare (și acestea cărate și ambalate cu mare grijă să nu se spargă în timpul transportului).

Cineva prezent la degustare nu prea înțelegea și i-am părut puțini extravaganți când a văzut că ne-am cărat cu toată recuzita minimă, dar absolut necesară unei degustări (termometru de sticlă, pahare, tirbușon). A fost plăcut surprins să vadă diferența de arome și gust, mai ales când a fost servit cu vin într-un pahar de sticlă, iar mai înainte l-am rugat să încerce comparativ vinurile dintr-un pahar de plastic sau o banală cană de ceai, folosite frecvent pe munte, la cabane. Dar asta este altă poveste.Busuioaca de Bohotin 2

Să vedem cum s-au prezentat vinurile. Primul intrat în dezbatere și analiză a fost vinul sec, Colocviu la Paris Busuioaca de Bohotin 2012, ce s-a exprimat elegant, cu un nasul său aromat, parcă mai intens decât la câmpie, notele de fructe exotice fiind mult mai pronunțate, completate de nuanțele clasice de busuioc, soc și miere, care s-au prelungit până spre final într-un mix compact, persisitent și foarte apreciat de către cei prezenți. La fel ca la alte soiuri aromate, te-ai aștepta să dai de ceva note dulcege în gust.

Continuând să analizăm și să descopunem în secvențe cum se prezintă vinul, ne reîntâlnim gustativ cu aromele sale de grapefruit roz, busuioc, soc, fructe de lychee și citrice, ce se împletesc perfect cu notele sale olfactive, asigurând o continuitate și un rafinament aparte. Un vin echilibrat, cu o aciditate intensă și un postgust lung, plăcut, stimulat probabil de altitudine, cea care ne-a ajutat și ne-a scos mai bine în evidență aromele vinului.

Cel de-al doilea vin a fost cel demisec, Domenii Busuioacă de Bohotin 2011, o cunoștință mai veche de-a noastră, ce s-a deschis cu un nas mai discret, dar fin, elegant, ce ne-a reamintit de aromele căpşunilor şi frăguţelor de pădure. Și aici persistența aromatică pare mai evidentă, comparativ cu cea a vinului atunci când l-am degustat la șes.

Aromele olfactive se pierd frumos și se amestecă în gustul de fructe văratice, agrişe, pepene galben şi pere, ce se simt cel mai intens, susţinute de o aciditate medie și un post-gust relativ scurt dar pătrunzător, unde notele dominante sunt tot perele. Restul de zahăr se simte destul de bine, plăcut, nederanjant, închizând frumos vinul, conferindu-i corp și echilibru.Busuioaca de Bohotin 3

Ca o concluzie generală, chiar dacă condițiile au fost oarecum improprii (cum reaminteam mai la început, vinul a fost degustat la câteva ore după ce a fost transportat), cele două busuioace (la altitudine), s-au etalat cu o intensitate și o complexitate aromatică mai accentuată.

Bine conturată și definită, în special din punct de vedere olfactiv, fapt ce le conferă eleganță și rafinament, pe care l-am întâlnit la aceste două vinuri și în momentul degustării lor atât la Cotnari, la târgurile de profil – GoodWine, Vinvest, Vintest, cât și cu alte ocazii/degustări organizate de către Casa de Vinuri Cotnari. Dar nu atât de intens și amplificate așa frumos.

Totul s-a vrut a fi un mic experiment pentru a testa aceste vinuri, în condițiile oferite de altitidinea cea mai ridicată și totodată accesibilă în România. Vom încerca pe viitor și alte vinuri, inclusiv spumantele și pe cele roșii, fiecare având de dezvăluit (cu certitudine) aspecte interesante, savoare, complexitate aromatică, cu precădere (încercăm să intuim) sub influența factorului altitudine.

Busuioaca de Bohotin 4Ar mai fi menționat și de reamintit faptul că în componența unui vin intră numeroși compuși volatili și semivolatili, precum alcool izobutilic, diferite feluri de esteri, feniletanol, esteri aromatici, acizi grași, iar toți aceștia se prezintă și interacționează diferit în condiții de altitudine, influențând și amplificând senzațiile la nivelul percepțiilor noastre și ale aparatului senzorial în ansamblul său.

Să nu uităm de țări care au plantații de viță de vie la altitudine (și aici ne gândim la Argentina sau Chile), unele crame fiind situate la înălțimi și de 3000 de metri, factor ce influențează și contribuie la obținerea unor vinuri calitative și apreciate la nivel mondial.

Iar dacă noi nu avem crame sau podgorii situate așa de sus, sincer, merită măcar să încercați să degustați și să testați un vin la înălțime. Vă va surprinde deosebit, într-un mod cât se poate de plăcut și original! Iar Busuioacele de Bohotin de la Casa de Vinuri Cotnari au fost într-adevăr la înălțime!

Click pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Înapoi